Tehnici proiective
Genotropism
Teoria genelor recesive sustine ca acesti factori ereditari latenti, non-dominanti, determina, voluntar sau involuntar, selectia individuala. Pulsiunile rezultate din aceste gene latente directioneaza alegerile individuale in iubire, prietenie, profesie, boala sau moarte. Genotropismul devine evident atunci cand doua persoane, datorita elementelor genetice latente asemanatoare, identice sau inrudite - genele recesive, sunt atrase una de alta. Aceasta atractie genotropica determina alegerea partenerului in iubire, idealuri si prietenie. Aceste pulsiuni constituie un strat intermediar al inconstientului. Freud s-a ocupat in special de inconstientul individual, Jung a subliniat importanta inconstientului colectiv iar Szondi propune un alt nivel, inconstientul familial. Aceasta zona inca neexporata este situata intre inconstientul individual si cel colectiv. Szondi spunea ca psihanaliza freudiana este ontogenie, destinanaliza genealogie si psihologia analitica jungiana este arheologia proceselor mentale profunde. citeste mai mult...
Destinanaliza si Diagnosticul Experimental al Pulsiunilor
Leopold Szondi a dezvoltat o serie de teorii genetice si psihologice care au devenit cunoscute mai tarziu prin intermediul Testului Szondi. In majoritatea enciclopediilor si dictionarelor in care este mentionat, Szondi apare ca fiind psihiatru si/sau psihanalist. Oficial, nu a fost niciodata psihiatru si nici psihanalist. A fost internist, mai exact endocrinolog; insa psihopatologia l-a pasionat dintotdeauna.
Intre 1927 si 1941, Szondi lucreaza la laboratorul de psihologie al Universitatii din Budapesta condus de dr. Ranschburg. Aici incep cercetarile care se vor finaliza cu dezvoltarea Diagnosticului Experimental al Pulsiunilor (Experimentelle Triebdiagnostick), care va fi publicat in 1947. Desi intuitia "circuitului pulsional" (Triebsystem) ii apartine exclusiv lui Szondi (care a declarat ironic ca a descoperit-o intr-un vis), dezvoltarea testului este rezultatul unei opere colective; in anii '30 Szondi a fost inconjurat de o echipa tanara de cercetatori inteligenti si entuziasti, printre care se numara si Susan Deri. In paralel cu intensa activitate universitara, Szondi isi continua practica ca endocrinolog.
Sistemul de gandire szondian cuprinde cinci carti de baza. Acestea sunt volume mari scrise in germana si caracterizate prin ample studii de caz, detaliate, dialoguri critice cu alti psihologi, care sunt in principal psihanalisti, analisti jungieni si existential-analisti. Prima sa lucrare majora, care contine studii de caz din familia sa, a aparut cu doua luni inainte de inchisoare de la Bergen-Belsen (1944). Intitulata "Analiza Destinului" (Schicksalsanalyse), va avea alte trei editii (1948, 1965, 1978). Este considerata lucrarea cea mai importanta a sa, reflectia muncii sale depuse in perioada anilor '30.
Szondi a scris volumele masive de psihopatologie (1952 - Triebpathologie), de psihologie a ego-ului (1956 - Ich-Analyse), de diagnostic (1960 - Lehrbuch der experimentellen Triebdiagnostik) si terapie (1963 - Schicksalsanaalytische Therapie. Ein Lehrbuch der passive und aktiven analytischen Psychoterapie). Actuala formatie a sistemului, asa cum a fost evidentiata in literatura de specialitate, s-a conturat intre 1937 si 1963.
Alte lucrari ale lui Szondi sunt: Trieb und Erziehung Experimentelle Triebuntersuchungen an Zwillingen - 1946, Kain - Gestalten des Bosen - 1969, Moses - Antworth auf Kain, Die Formen der Aggression - 1978, Die Triebentmischten - 1980, Das Polaritatprinzip im Triebsystem der Schicksalsanalyse - 1981.
